X.1 Volumul analizeaza istoria românilor de la abdicarea principelui Alexandru Ioan Cuza pâna la Primul Razboi Mondial. Este un rastimp agitat, cu accelerarea vadita a unor procese istorice, cu fapte aparent benefice românilor, elemente contrazicatoare, aparitia unor personalitati care vor modela semnificativ istoria noastra.
Unificatorii, penultimul volum din cele zece ale Istoriei românilor, de Nicolae Iorga, acopera perioada inaugurata, „pe la 1834–1836”, de manifestari ale „spiritului nou în lupta cu protectoratul rusesc” si încheiata de „navalirea, noaptea, în Palatul Domnesc”, la 11/23 februarie 1866, când „noii stapâni ai situatiei” au impus „conspirativ” abdicarea domnitorului ... citeste mai departe
„Sub deviza Cultura noastra, Istoria Noastra, s-ar putea înscrie volumul al VIII-lea din sinteza lui Nicolae Iorga privitoare la istoria românilor. Refuzând de la început apelativul rigid de epoca fanariota pentru rastimpul dintre domeniile pamântene ale lui Stefan Cantacuzino/Dimitrie Cantemir si respectiv Grigore Ghica/Ionita Sandu Sturdza, el considera ca elementul ... citeste mai departe
N. Iorga concepe secolul al XVIII-lea ca pe o epoca a unitatii culturale între români si greci, ca pe o noua sinteza istorica (tema urmarita de savant si cu alte prilejuri), anterioara aparitiei ideii de natiune. El insista în sensul detasarii de prejudecatile prezentului si pe aprofundarea spiritului epocii, pentru ... citeste mai departe
Cel de-al Vl-lea volum, „Monarhii”, al sintezei lui N. Iorga cuprinde perioada domniilor lui Vasile Lupu, Matei Basarab si Constantin Brâncoveanu, în care factorii „permanentelor” sunt în numar de trei: pamântul, rasa, „faurita treptat de mediul natural si, în fine, „ideea, ca putere abstracta, si amintirea devenita instinct” ... citeste mai departe
Cel de al patrulea volum al monumentalei opere a lui N. Iorga, Istoria Românilor, purtând subtitlul „Cavalerii”, cuprinde intervalul de la moartea lui Mircea cel Batrân pâna la Mircea Ciobanul. Este o epoca dominata de puternica si complexa personalitate a lui Stefan cel Mare si întreg volumul graviteaza spre acesta.
Volumul V „Vitejii”, al sintezei lui N. Iorga, cuprinzând rastimpul celei de-a doua jumatati a secolului al XVI-lea si primul sfert al veacului al XVII-lea, trateaza epoca pretendentilor domnesti, a schimbarilor în sânul dinastiilor traditionale, a aventurilor lui Despod Voda si Petru Cercel dar contine si epoca marilor actiuni ale ... citeste mai departe
Volumul al II-lea, intitulat in chip atat de sugestiv Oamenii pamantului, trateaza istoria romanilor din intervalul cronologic de la retragerea aureliana (275 d.Hr.) si pana la anul 1000, incluzand ultima parte a procesului de etnogeneza romaneasca si primele secole de dupa aceea.
Asadar, volumul cuprinde o sinteza a asa-numitului „mileniu ... citeste mai departe
Cel de-al treilea volum al marii sinteze iorghiste are in vedere un larg diapazon cronologic, extins din jurul anului 1000 pana in primii ani ai secolului al XV-lea, deci insumand circa patru secole.
Perioada tratata reprezinta numai o secventa a evului mediu, care conform periodizarii generalizate in epoca, acceptata si ... citeste mai departe
Republicarea monumentalei sinteze asupra istoriei romanilor a marelui savant Nicolae Iorga, este menita sa inlesneasca publicului larg, dornic sa desluseasca tainele trecutului, cunoasterea si aprofundarea unei lucrari fundamentale a istoriografiei nationale.
1 Stramosii
Primul volum al sintezei sale "Stramosii. Inainte de romani" trateaza preistoria spatiului carpato-dunarean si a regiunilor din imediata vecinatate ... citeste mai departe
